|
Welcome,
Guest
|
|
|
Multumim Cristina pentru exemplul cu sincronicitatea
 Eu n-am mai ajuns sa fac completarea la buletin, o sa duc mesajul din forum direct intr-un mesaj catre grup. |
|
anca
|
|
Pentru mine zilele săptămânii acesteia au fost extremiste. Când prea multă bucurie și entuziasm, când prea multă dezamăgire și teamă. Am zăcut, la propriu, două zile în casă tot gândindu-mă ce să fac să obțin niște rezultate. Mi-am făcut curaj cu greu și am ieșit din casă aproape târâindu-mă. Știam ce vreau, dar eram dispusă să accept mai multe variante, din considerente materiale. Imediat ce am luat contactul cu oamenii, au început să curgă variante, unele în direcția din care nici nu mă gândeam, în domenii total străine mie. Au apărut persoane care încercau să mă convingă că șansele pe care mi le prezintă sunt unice, că eu ar trebui în acest moment să încep să învăț mai multe și în alte domenii decât am lucrat până acum. Toate astea m-au făcut să mă simt "incompletă", speriată, nepregătită pentru viață. Am zis ok, sunt dispusă să încerc să învăț, să probez un alt domeniu. Imediat după acceptarea asta a apărut ceea ce-mi doream de fapt, ceea ce m-a făcut să văd mai bine ce nu-mi doresc de fapt, dar totodată s-au întețit și temerile legate de golurile mele. Când am acceptat golurile și după ce am decis că voi lucra la ele pentru mine, nu pentru un anume job, când m-am regrupat și focusat să-mi amintesc la ce am visat pentru mine câteva luni încontinuu, și după ce m-am apucat efectiv să lucrez la ce-mi place mie, să citesc lucruri care mă interesau (preț de câteva ore), au apărut și alte șanse, tot din categoria celor la care visam cu timp în urmă. Am mișcat energiile, cred.
Și abia aștept să văd cum va funcționa totul în continuare. Nu știu dacă am prins mecanismul foarte bine. Încă bâjbâi, încă lucrez. Din exterior tot vin semnale să mă abată sau să mă lămurească de ce vreau eu, de cine-s eu... Din interior strigă alte semnale, de ce-și dorește de fapt inima. Sunt o mare uitucă. Dacă mi-aș aminti mai des să rămân pe ce-am stabilit că vreau și că pot, poate ar curge totul mai lin. Spor tuturor, să vină numai vești bune! |
|
|
|
|
|
|
alia wrote:
Pentru mine zilele săptămânii acesteia au fost extremiste. Când prea multă bucurie și entuziasm, când prea multă dezamăgire și teamă. Am zăcut, la propriu, două zile în casă tot gândindu-mă ce să fac să obțin niște rezultate. Mi-am făcut curaj cu greu și am ieșit din casă aproape târâindu-mă. Știam ce vreau, dar eram dispusă să accept mai multe variante, din considerente materiale. Imediat ce am luat contactul cu oamenii, au început să curgă variante, unele în direcția din care nici nu mă gândeam, în domenii total străine mie. Au apărut persoane care încercau să mă convingă că șansele pe care mi le prezintă sunt unice, că eu ar trebui în acest moment să încep să învăț mai multe și în alte domenii decât am lucrat până acum. Toate astea m-au făcut să mă simt "incompletă", speriată, nepregătită pentru viață. Am zis ok, sunt dispusă să încerc să învăț, să probez un alt domeniu. Imediat după acceptarea asta a apărut ceea ce-mi doream de fapt, ceea ce m-a făcut să văd mai bine ce nu-mi doresc de fapt, dar totodată s-au întețit și temerile legate de golurile mele. Când am acceptat golurile și după ce am decis că voi lucra la ele pentru mine, nu pentru un anume job, când m-am regrupat și focusat să-mi amintesc la ce am visat pentru mine câteva luni încontinuu, și după ce m-am apucat efectiv să lucrez la ce-mi place mie, să citesc lucruri care mă interesau (preț de câteva ore), au apărut și alte șanse, tot din categoria celor la care visam cu timp în urmă. Am mișcat energiile, cred. Și abia aștept să văd cum va funcționa totul în continuare. Nu știu dacă am prins mecanismul foarte bine. Încă bâjbâi, încă lucrez. Din exterior tot vin semnale să mă abată sau să mă lămurească de ce vreau eu, de cine-s eu... Din interior strigă alte semnale, de ce-și dorește de fapt inima. Sunt o mare uitucă. Dacă mi-aș aminti mai des să rămân pe ce-am stabilit că vreau și că pot, poate ar curge totul mai lin. Spor tuturor, să vină numai vești bune! Fac eu o completare aici, si anume ca Alia a citit seara un material al omului cu care vroia sa lucreze si care a si cautat-o a doua zi |
|
anca
|
|
Christine wrote:
Foarte fain ai scris, Alia... faptul ca ai surprins niste sensuri, chiar daca nu intelegi perfect totul, iti da incredere eu ca sa ma focusez, folosesc de prin octombrie-noiembrie un obiect pe care il port permanent (preluand ideea uneia dintre colegele noastre, care si-a cumparat o bratara cu un anume scop) si-l am in atentie (am asociat constient un gand cu obiectul o data si apoi ruleaza by default) despre saptamana asta, ma intreb si eu, vorba unui cantec, "eu m-am nascut cand m-am nascut?" pentru ca toate aspectele perioadei, foarte dinamice astral, antreneaza si foarte multe energii natale si dinamice si subtile, pe case iarasi si dinamice si subtile eu insa nu misc nimic, sunt acasa, molcuta, refacandu-ma dupa doua saptamani de stat la pat... linistea asta are si avantajele si dezavantajele ei si voi vedea in continuare si daca nu pregateste de fapt ceva. uneori aspectele lucreaza dupa gradul perfect, deci poate ... urmeaza |
|
anca
|
|
