TOPIC: 8-14 septembrie 2014

Poftiti va rog

Mie mi s-a dat astazi ocazia de a ma vedea la " lucru" in privinta detasarii cu niste "binevoitori" de pe strada (din categoria aventuri cu masina prin Bucuresti).
Nu am facut nici un gest, nu i-am urat , am spus doar "of ce oameni rai",am simtit tristete dar am plecat mai departe si mi-am luat gandul de la intamplare.
Atunci cand e vorba de persoane apropiate e mult mai greu ...dar macar a fost un bun exercitiu practic
Multumim !

corina wrote:
Toate bune si frumoase (vorba din popor) pana la "of ce oameni rai"
Nu sunt rai, asa sunt ei
Zic eu, dar mai ziceti si voi.

eu nu ma feresc sa-i numesc pe unii "rai", dar nu din judecata, ci din observarea obiectiva a unor trasaturi manifestate defectuos. de ce sa nu recunoastem ca unii isi dirijeaza energiile constructiv, iar altii dimpotriva? tine de sistemul in care functioneaza fiecare, dupa putere, dupa educatie, dupa intelegere...
eu insa intotdeauna cand m-am confruntat cu un om rau, m-am intrebat ce cauta el in experienta mea? unii mi-au reflectat propriile "defectiuni", altii mi-au incercat capacitatea de iertare, altii cereau de fapt ajutor si lista intelesurilor poate continua
sigur ca intelesul nu l-am descifrat decat dupa ce m-am detasat de problema. dar detasarea inseamna o desprindere la nivel emotional, fara sa ma desprind si din perceptie. altfel, se numeste nepasare sau indiferenta, stare din care intelesul isi pierde implicit importanta si, deci, invatatura.

Christine wrote:
Nu ma desprind din perceptie cand spun "asa sunt ei"; am educat perceptia sa ramana neutra (in toleranta maxima pe care o pot eu manifesta, atunci), iar implicarea (si emotionala si mentala) functioneaza doar pe directia intentiei mele - in cazul ideal desigur; dar, chiar daca derapez emotional si mental, experienta dobandita prin exercitiu ma ajuta sa ma redresez repede, uneori in cateva secunde, alteori in cateva minute.

Imi amintesc de perioada in care stateam cu zilele in astfel de derapaje si imi amintesc consumul interior urias. Iar pe unele subiecte am derapat ani de zile, externalizand "problema", pana cand am inteles mecanismul.

Stiti ca eu sunt foarte intelegatoare - cu voi - si accept orice "posibilitate".
Dar, este important sa intelegeti ce inseamna "eticheta" care se naste chiar si din observarea detasata, ... eticheta este o eticheta - implica o clasificare, catalogare ... sau cum vreti voi sa spuneti.

Pe subiectul "oameni", din punctul meu de vedere exista doar oameni, in exemplare unicate.
Da, unii sunt constructivi altii destructivi, dar sunt doar oameni si atat.
Daca putem accepta si intelege asta, atunci activam o putere interioara extraordinara.

Dar, mai asteptam opinii sau propuneri de analiza

adminanca wrote:
ei, asta spuneam...in cazul meu, perceptia neutra nu-mi foloseste. ci emotionalul neutru pe exterior, fidel pe interior si perceptia corecta cu toata asumarea (a persoanelor sau experientelor). o spun din rezultatele pe care le-am observat si la mine si, discutand, si la altii.
adminanca wrote:
eu una fac diferenta intre a eticheta si a cunoaste cu cine am de-a face
intelegand lucrurile asa insa, pot sa confirm ca iubirea "vrajmasului" este, de departe, cea mai mare dovada de putere interioara