TOPIC: 7-13 aprilie 2014

Va invit sa vorbim despre setarea atentiei.
Daca ati incercat sa va propuneti sa folositi constient atentia si cum v-ati descurcat.

Buna Anca
Poate ca am reusit cu cativa pasi mici...am impresia ca functioneaza cand apare din senin o perspectiva noua si linistitoare asupra unei situatii incomfortabile sau cand o anumita intamplare ma intarzie in trimiterea unui mesaj pana cand realizez ca acesta era total inoportun .
Ramane de vazut in privinta schimbarilor importante...in opinia mea, riscul e sa cadem in pasivitate sau sa fim influentati de vointa altora cand ne concentram atentia pe interior...
Dar sunt in continuare pe "receptie".
Multumiri

corina wrote:
da, e vorba despre "potrivirea" lucrurilor, chiar prin intarziere

aparitiile "din senin" se produc atunci cand fluxul sincronicitatilor se elibereaza din logica noastra

eu asa am perceput aceste aparitii, ideile care parca tasnesc de undeva

influenta altora o putem simti ca pe o "presiune", ca pe o boare de competitie, asa inteleg sa exprim eu acum asta, pe cand ceea ce vine din interior aduce un fel de calm, de pace, de incredere, depinde ce avem nevoie fiecare gandul vine cu starea care ne completeaza, atunci cand il primim.

sincronicitatea functioneaza (devine vizibila pentru noi) atunci cand noi acceptam sa functioneze - ceea ce ar insemna ca acceptam solutia inainte de a o vedea.

vi se va parea probabil ciudat: eu devin atenta atunci cand imi propun sa nu mai fiu atenta

adica: instinctual, omul isi focuseaza atentia pe ceea ce il framanta, pe ceea ce considera ca are nevoie la un moment dat de rezolvare in viata sa, pe aspecte care, in evaluarea subiectiva, par ca nu functioneaza. este tentat sa spuna "eu sunt atent la...relatii/sanatate/job si ma preocup de asta, facand ceea ce cred ca este necesar pentru armonizarea zonei (vorbesc frumos/mananc sanatos/sunt muncitor)"...in sine insa, e doar o forma de a mentine o stare de captivitate a atentiei pe problema

astfel ca, in mod constient, controlat, uneori imi propun:
1. sa nu mai fiu atenta la problema, ci sa fiu atenta la mine - la ce simt eu in legatura cu acea problema (stari, senzatii, judecati) si
2. sa comut atentia pe ce "se mai intampla" intre timp si pe langa zona care ma captase (asa, ca si cum as schimba canalul la tv, stiind ca pot oricand sa revin)

efectul este de regula o schimbare de viziune (modificarea/ajustarea gandurilor/starilor), idei noi sau vechi in forma noua, diminuarea incordarii, cresterea concentrarii relaxate, revenirea in momentul prezent si...cam asa ceva

ceea ce spui tu Christine, este mutarea atentiei de la problema catre solutie

daca acceptam ideea ca atentia genereaza experienta, atunci intelegem ca tot gandindu-ne la problema generam situatia in care functioneaza problema

si pentru ca solutia vine din interior, comutarea pe stare, conduce la alta viziune dupa cum ai spus, viziune din care apare si o solutie

cand comutam atentia pe "altceva" din jurul nostru, lasam canalul liber pentru "indrumare", pe care nu o percepem daca suntem inclestati pe logica noastra proiectata asupra problemei; cum disprae logica din peisaj, functioneaza intuitia care aduce ca idee altceva, ceva ce nu era in cadrul logicii noastre

cam asa ceva )

Interesant, pentru ca chiar zilele astea am avut o 'sincronizare' pe care, eu cu toata 'logica' umana n-am putut sa o gandesc. Imi facusem un program, care urma sa fie ceva mai incarcat, dar trebuia sa impac si capra si varza - ceva in genul asta. Programul s-a schimbat din motive de 'comunicare' proasta - care a fost o chestie obiectiva. S-a schimbat atat de bine cum nici eu insami aplicand toate 'restrictiile' si toate 'conditiile' n-as fi putut sa il potrivesc mai bine.. A fost ceva uimitor - evident coordonat 'de sus'.
Si ca sa leg cu tema anterioara: cred ca s-a intamplat asa pentru ca 'acceptasem' ca programul urma sa fie foarte incarcat, si nu m-am mai chinuit sa incerc sa il schimb..