TOPIC: 5-11 martie 2017

Discutie din grupul facebook, pe marginea buletinului :
Maria Cristina Pentru mine continua sa fie provocatoare perspectiva aceasta a omului ranit versus sufletul care iubeste si faptul ca parca ar trebui sa se excluda. Am mai gasit perspectiva asta, in diverse curente spirituale, dar intotdeauna m-am intrebat "atunci de ce ne mai intrupam ca oameni?". Nu tin sa ma contrazic cu toata lumea, dar parerea mea e ca ranile raman si nu se vindeca niciodata. Doar invatam sa traim cu ele, dincolo de ele. Si sa iubim, in ciuda existentei lor. Apoi, nu mai sunt chiar atat de sigura ca sunt doar ale omului. Si sufletelul poate sa fie ranit, nu doar orgoliul omuletului. E doar parerea mea de om si de suflet, de cand am inceput sa vad ce imi deranjeaza orgoliul si ce ma raneste in locul cel mai bun si pur din mine. Poate nu am eu o intelegere / perceptie suficient de elevata si asa se vede de pe nivelul meu..
Anca Tautu Cristina nu inteleg la care perspectiva te referi - adica nu pricep unde am vorbit eu de perspectiva asta. Mai ales ca eu nu separ niciodata omul de sufletel. Ce crezi tu este realitatea ta si functioneaza pentru tine. Oricare ar fi subiectul. Si pentru noi ceilalti ar trebui sa fie in regula sa fie asa. Si din punctul meu de vedere este. Si acest lucru este valabil pentru oricine - eu asa inteleg. Eu inteleg ca asta nu are legatura cu elevarea. Poate avea legatura cu gradul de constienta al momentului, dar si cu alte chestiuni. Putem discuta la infinit, ceea ce nu stiu cat de ajutor ne-ar fi. Si la urma urmei ce ar fi elevarea? Ceva ce nici nu stim de unde porneste, pe unde trece si unde ajunge. In fine, ma opresc pentru ca mi-am amintit subiectul buletinului si vad ca am alunecat in argumentare.
Maria Cristina Apoi, "iesirea din tipare" sau programe... cred ca sunt ani buni de cand vorbim despre asta... as fi vrut sa vad cum se dezinstaleaza macar unul din tot softul de baza, asa, pur si simplu, pe "nesimtite". Am vorbit de coduri, de schimbari constiente, de observare, de transformari... si totusi, nu stiu daca chiar e atat de simplu... sa spun ca ies si gata. Poate ca sunt tranzitele mele pe zona de eliberari pe frecvente lente (planete transpersonale care lucreaza lent), dar cel putin eu vad ca iesirea asta parca nu se mai finalizeaza. Adica cel putin eu nu vad in practic resoftarea asta o chestie chiar asa de pac-pac. Sunt mii de ani, cine stie cate existente / planuri, e mai complicat, mai subtil, mai profund decat suna. Sunt mai degraba mai optimista pentru urmatoarele vieti, daca in asta "curăț" pe durate atat de mari. Daca si in invatatura crestina totul suna posibil destul de instant ("ia-ti patul si umbla", "credinta te-a vindecat") sunt si cazuri cand putinta de a o face ia ani de zile. Iarasi spun, asta experimentez eu, de pe nivelul meu. In ultimele luni, fiind atat de apasata si in suferinta, am ales iesirea din determinism. Pe unele subiecte a mai mers, dar altele inca nu se desfac dintr-o conditionare probabil necesara.
Maria Cristina Elevare in sensul de perceptie de pe frecvente inalte. Dar nu toata lumea o are sau o are tot timpul. Eu uneori am tinut pasul cu buletinele, alteori nu. In functie de cat de de sus am putut privi.
Maria Cristina Perspectiva de a nu mai fi cazul sa vorbim despre vindecare. Am inteles eu atat de eronat? Dvs. spuneti sa constatam ca nu mai suntem raniti. Eu nu mai sunt in graficul grupului, daca "noi deja nu mai suntem raniti, am iesit din asta". Eu inca ma simt ranita, n-o sa-mi neg durerea, fara insa sa ma mai simt o victima. Mi se pare maxim de respect de mine sa imi accept stadiul, simtamintele, etc. Daca asta e argumentare, atunci fac liniste.
Anca Tautu Tu ai spus asa : "perspectiva aceasta a omului ranit versus sufletul care iubeste si faptul ca parca ar trebui sa se excluda." Si eu n-am inteles.
Anca Tautu Da, Cristina a iesit de aici, dar eu o sa spun care era de fapt esenta mesajului meu - si poate ca mesajul a fost prea sec, si n-a ajuns in forma lui optima pe toate directiile. Cand am spus ca noi am iesit din tiparul vindecarii, m-am referit la energia Pamantului. Asta nu inseamna sa negam o stare (nu spun o rana, ci o stare) ci, inseamna ca putem schimba modul in care privim starea. Si vom simti altfel. Da, eu am vazut cum iesi din tipar, pur si simplu. Si voi ati vazut cel putin o data. Asta nu inseamna ca iesim acum, din toate tiparele, dar inseamna ca se poate si asta ne ajuta sa continuam, pana se "intampla" din nou. Si apoi poate vom iesi din nou, din tiparele pe care le vom recunoaste pe nivelul urmator. Si, eu n-am interzis argumentarea ci, doar am atras atentia asupra a ce ne-ar putea arata. O sa transmit raspunsul acesta si Cristinei. Ea a fost in grup de la inceput. Am parcurs o buna bucata de drum alaturi. Sigur ca exista posibilitatea retragerii din grup, cu returnarea sumei aferente, dupa cum este descris si in modul de lucru. Si este important sa ne reorientam cand lucrurile nu se mai potrivesc.

La multi ani ... si uitati-va in oglinda. Bucurati-va. Si inca o data. Si de mai multe ori, si tot asa, in fiecare zi, nu numai astazi. Asa cum lustruiti oglinda ca sa va vedeti mai bine, la fel mai stergem cate un gand caruia i-a trecut timpul, ca sa primim ganduri noi cu care sa lucram acum, cu ceea ce vedem acum si, nu ce ceea ce stiam noi ca am vazut mai inainte.
Primul gand care mi-a venit mie cand am inceput sa lucrez la formatul blogului Astro Mercur a fost acesta :
"Ca sa poti fi cine esti, desprinde-te de cine ai fost,"
Daca tot este ziua noastra, sa ne reinnoim, din toate puterile pe toate straturile, cu drag de noua imagine din oglinda.
Petrecere frumoasa
[in spiritul si energia crucii cardinale, inca activa]