TOPIC: 12-18 ianuarie 2017

Despre ceea ce eu spuneam ca este "refacerea filmului" dar si mai larg explicat, cu raportare la intreg Universul.

resonance.is/past-present-future-spacememory/

Explic, nu traduc, mi se pare mai simplu.
Porneste de la ideea ca timpul are sens doar daca ne raportam la amintiri si, deci, in lipsa amintirilor, timpul practic nu exista. De aici se ajunge la influentarea viitorului prin intelegerea, in prezent, in alt mod, a unei experiente din trecut.
Eu foloseam aceasta idee in ceea ce lucrez cu ceilalti, indvidual, dar cred ca am vorbit si aici cel putin intr-un material audio, daca nu in mai multe. Si la ateliere, uneori.
Adica, schimband acum, modul in care vad o experienta din trecut, realizez niste schimbari de stare interioara care, determina reconfigurarea cerintelor din prezent (cerintele programului de viata) carora eu ar trebui sa le raspund, astfel intelegem ca schimbam prezentul si deci, viitorul.
Asa intelegem la nivel individual.
Ceea ce apare aici (logic de fapt) este ideea ca fiecare om facand asta, rezulta o schimbare majora la nivel de masa.
Si, de fapt, procesul este continuu, avand in vedere fiecare punct din Univers.
Este important in aceasta explicatie sa integem ca amintirile sunt pachete de date (informatie) cu care se lucreaza pe principiul calculatoarelor – ca sa spunem asa simplu : date de intrare – procesare – rezultat. Si cand pe firul procesul intervenim cu o schimbare, schimbam practic intreg procesul – diferenta fiind aici ca, producem schimbari si in trecut – referindu-ne la baza de date a trecutului (inscrierea energetica) precum si la perceptia noastra asupra trecutului ... constientizarea ducand la o perceptie noua a experientelor derulate de la momentul analizat si pana in prezent, perceptia noua conduce la o stare noua si, pentru omul respectiv, practic trecutul are alta nuanta chiar daca faptele facute raman facute.
Cam asa, mai dezbatem.
PS : este ceea ce presupune procesul iertarii care, prin trairea constientizarii produce exact ceea ce explica Nassim aici.

Multumesc pentru liniste am avut cateva zile de lucru pentru simpozion si ma tot uitam aici sa vad daca nu se intampla ceva
Referitor la algoritmul din buletin : acolo este vorba despre o situatie care apare la un moment dat. Dar, daca suntem intr-o situatie deja si vrem sa iesim de acolo?
Tendinta omului este sa se uite la situatie, gandul existent fiind ca ar vrea, daca ar putea, sa o schimbe. Eventual mai apare si gandul ca nu are ce face.
Daca gandim altfel, atunci nu ne uitam la situatie.
Ne uitam la ceea ce vrem.
Nu ne uitam la ce vrem sa schimbam.
Ne uitam la ce vrem sa materializam.
Nu ca la ceva ce vreau sa obtin.
Ci ca la ceva ce materializez.
Si la procesul in derulare, la materializare – adica stim ca procesul este in derulare, materializam.
S-ar putea ca omul sa treaca din nou prin aceeasi situatie, dar, altfel. Apare alta perceptie si de aici, alta forma a prezentului, fata de ceea ce el stia ca traieste.
Poate suna aiurea la prima citire. Incercam si a doua – inclusiv eu

adminanca wrote:
Raluca Ra Am testat formula de cateva ori si functioneaza. Este inteles faptul ca e de folos sa ne extragem din situatie sau sa privim ca la film. Fara sa alimentam conexiunea pe care n-o dorim (cam asa inteleg eu). Si fara graba de a concluziona imediat. Caci rezultatul se aseaza continuu, in etape chiar.

Eu inteleg ca, in miezul "problemei" fiind, pare normal sa gandeasca omul : da, e usor sa spui. Eu cred ca, daca exista un secret pentru a gestiona mai usor lucrurile, atunci secretul acesta ar putea fi : sa ne uitam la situatie ca la un film si, sa refacem filmul, din nou, si din nou, pas cu pas. Uneori se vede cum functioneaza. Alteori pare sa nu functioneze. Apoi iar functioneaza.Mecanismul poate sa curga diferit in situatii diferite.

Este un serial "Fringe". Mi-a placut ca de la un sezon incolo apare actiunea in doua universuri, zic ei. E vorba despre aceleasi personaje care au viata diferita, adica eu aleg sa traiesc intr-un fel aici, iar in celalalt am facut alta alegere. Mi-am adus aminte zilele acestea de el si inteleg ca avem o paleta larga de exercitii/optiuni/posibilitati. Asa am inteles ca ma uit spre ce-mi aduce liniste intr-o situatie. Cum vreau sa ma simt la finalul acestei experiente? Si urmaresc beneficii si pentru mine si pentru celalalt. Chiar daca nu stiu care e acel "bine" pentru ambele parti, fac pauza si ma intreb "ce vreau de fapt si ce tema e aceasta?". In ipoteza ca deja participam la materializarea unei altfel de lumi, bucuroasa, multumita, implinita, etc. fac tot ce am de facut sa raman spectator cand simt orgoliul si continui "sa modelez" ulterior.

Anca Tautu Eu am vazut asa ceva in Stargate 　 si se trecea dintr-un univers in altul printr-o oglinda, sau in alta situatie printr-un dispozitiv special. Eu m-am trezit intr-o situatie care s-a reluat, dupa ceva timp in care, redresasem lucrurile.Mi-am spus ca din moment ce recunosc, accept, vreau si construiesc altfel, deja, inseamna ca singurul inteles pe care il vedeam acum, era sa trec altfel prin situatie. Totcul s-a reluat exat la fel ca inainte (ceva ani in urma) dar a fost mult, mult mai scurt, si eu am avut alta stare. Am inteles ca de fapt starea mea a facut sa fie altfel. Si am ajuns la intrebarea cu oul si gaina ce a fost mai intai, starea sau constienta ca este de schimbat starea ? simultan? alternativ ? cumva din toate.

Anca Onofrei S a ivit ocazia unui curs in domeniul meu, curs pe care mi am dorit mult sa l fac. M am inscris la curs intr o perioada in care nu aveam nici o siguranta financiara care sa mi dea posibilitate sa particip dar m am inscris. Cu o sapt inainte sunt anuntata ca s a facut rezervarea la hotel si celelalte amanunte. In toata aceasta perioada nu s a imbunatatit sit financiara din contra. Mi am pierdut credinta ca pot participa dar am facut un efort de a mi pastra optimismul chiar si in situatia asta prin faptul ca am pastrat in minte cea mai mare parte a timpului imaginea mea la curs. Adica m am imaginat in acea incapere la acel curs. Nu stiu daca atitudinea mea de a pastra si rula in minte imaginea mea la curs a facut sa ajung totusi la curs cu toate ca sit financiara a ramas la fel dar as vrea sa cred ca eu am materializat prezenta imposibila de altfel la curs. Si daca eu am facut sa se intample lucrurile mi as dori sa aflu cum as putea sa materializez o Anca in echilibru mental si emotional.

Gina Beligan Anca ,eu cred ca tot asa cum ai facut cursul sa vizualizezi ca esti asa , e doar parerea mea

adminanca wrote:
Anca Tautu Anca eu cred ca imaginea ta a fost sustinuta si de detasarea fata de situatie, cel putin, daca nu si de putina incredere ca, daca este pentru tine acel curs, atunci urma sa ajungi acolo.

Anca Onofrei Da a fost o detasare la care am adaugat si atentia mea detasata indreptata spre posibilele ocazii care sa ma duca spre ceea ce mi doream. Recunosc am predat armele netinand mortis sa ajung desi imi doream. Stiu ca am eliminat scenariile.

Anca Tautu Echilibrul nu este o stare permanenta, nu suntem "fixati" intre anumite repere care definesc echilibrul. Adica echilibrul este dinamic, nu static. Ceea ce inseamna ca suntem mereu in faza de stabilizare cu oscilare in jurul punctului de echilibru. Ce vreau eu sa spun ... este ca a ne astepta sa fim "zen" continuu ar puteafi prea mult ramane ideea de fond ca ne adaptam la ce se materializeaza si lucram cu efectele pe care le producem, redresand continuu atat procesul de materializare cat si atitudinea noastra. Si, ... "eu sunt in echilibru" ... ca algoritm, aceste cuvinte ajuta sa ne redresam rapid dintr-o cat mai mica bulversare - adica ajuta ca si perceptia sa fie mai aproape de echilibru. Zic eu.

Raluca Ra De era o stare permanenta cred ca nu aterizam pe Pamant Ori viata aici ar fi fost cu totul alta. Mintea ar fi fost altfel. Cu toate acestea, suntem aici si pentru orice situatie avem si instrumente.

Anca Onofrei Sunt de acord ca echilibrul este dinamic. Insa eu ma refeream la situatia in care balanta atarna destul de greu pt situatia de neechilibru mental si emotional cu perceptii greu de suportat asupra realitatii. E greu de explicat starea dar cea mai fidela definitie e un dezechilibru mental si emotional destul de des prezent. Ii dau inainte cu sunt in echilibru mental si emotional dar si cu rugaciunea Tatal nostru dar si cu un dialog direct cu Divinitatea in care ii cer sa mi dea ce stie ea mai bine ca nu ne stie mai bine nevoile nimeni mai bine decat Creatorul indiferent ce inseamna asta.

Maria Cristina Si eu am trecut prin niste "situatii" saptamana asta, dar nu stiu daca altfel sau cum ar fi (fost) de dorit. Din pacate, doua senzatii intr-adevar foarte altfel decat pana acum vreo sase ani sunt durerea extrem de intensa si bulversarea extrem de obositoare. Ce e si mai aiurea e ca simt ca nu mi le-am creat eu. Poate suna a fuga de raspundere, dar nu e. Exercitiul pe care il tot fac e sa ajung sa identific ce vreau eu. Si e ciudat, ca mi se pare ca reusesc asta cate o secunda doua dupa care parca pierd contactul si merg pe niste automatisme stranii si alternant diferite, chiar contradictorii. Chiar foarte aiurea.

Anca Tautu Eu revin la indemnul de a rupe firul logic (analiza si dorinta de a intelege ... orice) si, de facut alegeri. Una, doua, mai multe simultan sau inlantuite. Dupa care ne adaptam la ce se construieste, la ce construim de fapt - pentru ca asta facem, construim. Ce traim azi, am pregatit pana la momentul trairii - daca acceptam ideea asta atunci alegerile momentului se potrivesc mai cursiv (mai usor). Experientele traite deja, cele pe care le traim chiar acum, isi vor dezvalui intelesurile in continuare, cine stie pana cand, in viitor. Ceea ce zicem acum ca am inteles, urmeaza sa se dezvolte si mai mult. Si, intelegerea curge cand o lasam, cand nu ne mai preocupa. Astfel ca, schimbam starea. Cu respiratie, cu meditatie, cu algoritm, cu vizualizare, cu ce va prieste. S-ar putea sa alunecati in "CUM?" ... Tocmai asta este, alegerea conteaza, faptul ca alegeti sa schimbati starea. Acesta este de fapt pasul important - alegerea. Dupa ce se face alegerea, stiind ca asta facem, apare si calea. Foarte des, mintea aluneca de pe alegere pe "imposibilitatea" materializarii. Si uitam ca am facut sau ca avem de facut o alegere. Atat timp cat vorbim despre lucrurile astea, pot sa para greu de realizat. Este important sa experimentam - adica sa tot alegem,