TOPIC: 24 - 30 august 2015

Poftiti va rog.

Eu, de obicei, doar spun.
De data aceasta, in buletin, v-am "indemnat"
Spor maxim!

Azi e ziua eliberarii emotiilor. E luna in crestere insa am acumulat mult si a iesit altfel decat mi-am propus
E o perioada incarcata, o simt, o traiesc maxim.
Marea bucurie este ca intentiile lunii noi cresc frumos.
Simt ca energia lui 2012, despre care se vorbeste, a fost "un test", "un mic copil". Ceea ce urmeaza in perioada urmatoare e mult mai profund si intens. Eu am facut un remember mental despre sfarsitul anului 2012 si ce s-a intamplat ulterior, in 2013. Pentru mine a fost schimbare la 360 grade.
In ultimele zile am inteles ca daca "iesi de pe autostrada" vine ceva din spate si te repliaza, in cazul in care nu pricepi constient ce e de facut. Asa am experimentat 2012-2013.
Inspiratie si intelegere, acceptare si ghidare


Raluca

raluca wrote:
Multumim
In 2012 am inceput sa lucram la "schimbare" mai vizibil ca pana atunci - am inceput prin 2008.
Acum practic asezam schimbarea pe drumul "drept" si mai lucram vreo 2-3 ani la detalii.
In tot intervalul acesta, am fost indrumati si "corectati", imediat cum am iesit de pe drum, au functionat semnalele, care ne-au aratat mai intai ca am iesit de pe directie si apoi cele care ne-au aratat directia, primele prin nepotriviri si urmatoarele prin potriviri.
Saptamana aceasta este ca un tur de forta creativ.
Iar noi ar fi potrivit sa fim mereu intr-un "joc de glezne" - termen din sport, starea de miscare pe loc, din care ne putem misca rapid in orice directie.

Folositi ziua de maine – avem conjunctie Soare-Jupiter pe gradul 3 Fecioara.
Faceti un efort de centrare in sine, de incredere in semnalele pe care le primiti, in starea de bine care vine din interior. Lucrurile se potrivesc dar, mai trebuie sa si primim potrivirea, sa o acceptam.

Poate sa apara confuzie si dezamagire.
Dar, simultan, apar si semnele bune.
Luati-le si faceti ceva cu ele, cu curaj, cu toata seriozitatea si cu implicare.
Spor maxim!

"Eu va indemn, sa va recunoasteti punctul sensibil, vulnerabil, care va incurca...si folositi saptamana aceasta in care se creeaza contextul si conditiile ca sa depasim limite, de orice tip.

O faza de Luna Plina cu Soarele in Fecioara si Luna in Pesti, propune depasirea limitelor, prin lucru cu sine, prin eliberarea din blocajele autoinduse."

se pare ca limitele pot fi mai usor depasite si blocajele mai usor eliberate atunci cand intelegem ca suntem atasati de ele (sub forma de stari sau idei) pentru ca ne confera (credem noi) o "identitate".
dar, dat fiind ca ea se situeaza doar la nivelul mintii noastre, aceasta "identitate" in realitate e iluzorie (subiectele/notiunile difera, dar ideea e aceeasi).

eu mi-am pus intrebarea, dupa ce am identificat "minciuna mintii mele" sau "punctul meu vulnerabil", cum anume (practic) il si depasesc. probabil ca de aici incolo e mult mai bine sa las intuitia sa raspunda

Christine wrote:
Din punctul meu de vedere, o limita care ma limiteaza se naste dintr-un atasament si, exista pana cand ma eliberez din atasament. Se filozofeaza atat de mult pe ideea atasamentelor, incat cred ca le-am pierdut sensul (cuvintelor).
Astfel ca, eu am ales sa trec direct la "sa fac ceva", si sa nu mai mestec teoria.
Ceea ce v-am indemnat si pe voi.
Din momentul in care vad limita, deja am pasit peste ea, si numai indoiala mintii ma mai tine in "curs de a pasi" ... poate sa ne aduca inapoi si noi sa mergem iar inainte si tot asa.
Astfel ca eu va orientez mereu catre stare, nu catre minte.

Eu nu vad o metoda de a depasi o limita.
O depasesc prin intelegere (constientizare).
eu inteleg ca descopar ce fac altfel decat mi-ar fi bine si, fac asa cum mi-ar fi bine.
Fara faze intermediare. Nu mai avem timp de faze de astea, fac ce este de facut.
Numai mintea cere demonstratii.
Inima face, cu incredere.

Eu am trecut o "limita" , ieri, fara sa-mi dau seama ce fac.
Am stiut ca asta am de facut acum sa depasesc limite si asta am facut.
Apoi mi-am dat seama, cumva pe la jumatatea exercitiului, cand deja eram in starea potrivita de data asta, fata de alte situatii anterioare. A aparut si secunda de abatere dar, am continuat sa fiu asa cum era "normal" si cum foarte greu sau nu am fost, alta data. Si am observat ca nu am avut nici o emotie, in afara de bucurie.

Deci, ideea timpului nostru ar fi :
Fac ce am de facut ... fara sa ma mai intreb cum, ... stiu ca descopar la fiecare moment potrivit.
Daca ma las in voia intrebarilor "ajutatoare", stau in sensul giratoriu energetic, nu las energia sa se angajeze pe directie, dupa cum am ales eu, adica sa "Fac ce am de facut".
Cam asa ...
mai vorbim dupa noaptea asta inspirata